Vocea Somatica: De ce inteligența artificială nu poate capta nuanțele mișcării 7 februarie 2024 | 6 min Read

Vocea Somatica: De ce inteligența artificială nu poate capta nuanțele mișcării

Table Of Contents

Inteligența artificială nu poate concura cu adevărat cu o persoană reală în educația somatică

Recent, am experimentat cu programe de inteligență artificială pe care le-am codat singur în încercarea de a răspunde la următoarea întrebare:

Poate IA (Inteligența Artificială) să înregistreze lecții bune de educație somatică?

Educația somatică, cu accentul său pe conștientizare prin mișcare, se bazează pe o legătură profundă între minte, corp și voce. Deși tehnologia precum text-to-speech (TTS) a făcut progrese remarcabile, pur și simplu nu poate capta nuanțele subtile și atingerea umană care sunt esențiale pentru lecțiile somatice eficiente. Să explorăm pericolele utilizării AI TTS în acest domeniu delicat:

1. Pierderea percepției și interocepției

Exercițiile somatice sunt mai mult decât simple instrucțiuni fizice; ele implică ghidarea studenților spre acordarea atenției la senzațiile interne și răspunsurile emoționale. IA se luptă să înțeleagă aceste experiențe subiective subtile și să le traducă într-un discurs plin de sens. Un instructor uman, însă, poate profita de propria experiență corporală și să își ajusteze tonul, ritmul și chiar umorul pentru a intra în rezonanță cu elevii la un nivel mai profund.

2. Puterea pauzelor

Tăcerea și pauzele joacă un rol crucial în practica somatică. Acestea permit elevilor să integreze noi senzații, să elibereze tensiunea și să se conecteze cu lumea lor interioară. IA, concepută pentru o comunicare eficientă, adesea se luptă cu pauzele naturale, creând o experiență grăbită și potențial anxioasă. Un instructor uman poate incorpora intuitiv pauze semnificative bazate pe energia grupului și nevoile individuale.

3. Nuanța expresiei umane

Discursul generat de IA adesea cade plat, lipsindu-i inflexiunile emoționale și variațiile vocale care ne captează atenția și transmit sensuri. Imaginați-vă diferența dintre un robot monoton care citește instrucțiuni și un ghid pasionat care vă încurajează să vă explorați senzațiile fizice. Vocea umană poartă o adâncime de experiență și conexiune pe care IA pur și simplu nu o poate replica.

Sunt conștient că există sisteme care vă permit să adăugați inflexiuni și interjecții care sună natural, cum ar fi râsul, “uhm” și alte idiosincrasii umane. Cu toate acestea, acestea se confruntă cu aceleași probleme și limite. Funcționează doar pe clipuri de 30 de secunde și, așa cum ne-am obișnuit, necesită intervenție umană.

4. Defecțiuni în mașinărie

Deși AI TTS s-a îmbunătățit de la 1995 încoace, este predispus la defecțiuni tehnice și sunete nenaturale în mijlocul propoziției. Aceste perturbări îi pot scoate pe elevi din starea lor de mindfulness și pot perturba cursul lecției. Imaginați-vă că așteptați 20 de minute ca IA să termine înregistrarea unei lecții de 30 de minute și să fiți nevoiți să ascultați lecția doar pentru a afla că o mare parte din ea a bâlbâit, a plâns, a râs sau a făcut o serie de sunete care vă fac să vă gândiți “asta e nebunie”. Invers, un instructor uman se poate adapta fără probleme la schimbări neașteptate și poate menține spațiul de învățare.

5. Pierdut dincolo de 5 minute

Majoritatea platformelor AI TTS se luptă cu înregistrările audio mai lungi, depășirea limitei de 5 minute ducând la o serie de probleme. Sesiunile somatice beneficiază adesea de meditații ghidate extinse sau explorări, pe care IA în prezent nu este capabilă să le ofere, indiferent de câtă ajustare se face.

Vocea umană deține o putere pe care IA nu o poate replica. Ea transmite empatie, înțelegere și capacitatea de a se adapta nevoilor individuale în timp real. În lumea delicată a educației somatice, unde schimbările subtile în percepție și conștientizare sunt primordiale, este atingerea umană cea care îi ghidează pe elevi în călătoria lor de descoperire corporală.

Pierdut în traducere: Capcanele interpretării AI

În încercarea mea de a face disponibile lecțiile de educație somatică la nivel mondial, am început să experimentez cu traducerea text-to-speech. Adică, scriu textul meu în engleză și IA să îl traducă și înregistreaze intr-un fișier audio în germană, franceză, olandeză, italiană, chineză și alte limbi internaționale. Am fost surprins să văd că traducerile erau de o calitate acceptabilă, dar nu suficient de bune pentru a fi considerate lecții.

Educația somatică se bazează în mare măsură pe un limbaj precis pentru a ghida elevii prin senzații fizice și mișcări subtile. Dar traducerea IA adesea nu are atingerea umană necesară pentru a transmite cu exactitate aceste nuanțe delicate. Sarcasmul, umorul, variațiile culturale și nuanțele emoționale, cruciale pentru o transmitere captivantă, se pierd adesea în logica rece a algoritmilor atunci când traduc. Imaginați-vă că învățați o mișcare delicată în timp ce vi se dau instrucțiuni greșite, neintenționate, care vă lasă perplexi - nu tocmai propice învățării corporale

The Body Whispers, AI Shouts: Failing to Capture Perception and Interoception

Somatic education emphasizes tuning into internal signals like proprioception (body awareness) and interoception (internal sensations). Human instructors, through experience and practice, understand these nuanced signals and can adjust cues accordingly. AI, lacking its own embodied experience, cannot replicate this understanding. It delivers generic instructions, missing the vital connection between verbal cues and the student’s unique internal landscape.

Yes, most times instructors teach a lesson from their memory, but AI just reads it word by word… It gets even worse when you ask AI to rewrite the lesson with it’s own words, you will get some movements which not even the most advanced yoga people could handle.

“But AI is evolving”

No matter how much I lower the speech rate, tweaked the settings or wrote highly specific code code for it, I always feel rushed through a lesson when read by AI. Even though I have coded a system to add breaks when it encounters a specific text, the whole process is manual and error prone. Meaning that a human (Andrei) needs to go through the text to add that code/text to tell the AI system what to do. This takes energy and time, and I had better recorded the lesson myself. Which is the antithesis of using automation..

Remember, Somatic Education is about more than just words; it’s about creating a safe space for self-exploration and transformation. In this space, the human voice remains the irreplaceable instrument for guiding students towards deeper understanding and well-being.

At LinSublim, even though we tried, we’ll still rely on humans for our recordings.

Photo by Frank Cone